Schimbarea orei (timp de vara/iarna, summer time, daylight savings)
a fost aplicata, se pare, de americani in primul razboi mondial
pentru a adapta cit mai bine programul de lucru dupa lumina Soarelui,
economisind astfel energie. Cel putin acesta a fost calculul pe hirtie.
Este o schimbare pe care, din motive mai mult sau mai putin intemeiate,
o fac multe tari acum, inclusiv Romania (multi romani credeau ca
a fost inca una din inventiile proaste ale lui Ceausescu, obsedat
de economie cu orice pret).
Nu exista o formula unica, nici macar un algoritm unic.
Regula cea mai raspindita acum este ca se dau ceasurile cu o ora
inainte in ultima duminica din martie si inapoi cu o ora in ultima
duminica din septembrie. Ar fi frumos daca toata lumea ar face asa.
Romania insasi avea alta regula acum citiva ani, iar pe glob exista
zeci de variante locale, astfel ca schimbarea orei este complet haotica.
Unii schimba ora duminica, altii vinerea, unii la ora zero, altii la ora 3
dimineata, unii in septembrie altii in octombrie. In afara de asta,
guvernele simt deseori nevoia sa arate ca sint stapine pe situatie
si schimba arbitrar regulile prin legi speciale, valabile doar o data :-) 
Opozitia la schimbarea orei este in continua crestere. Multi oameni
se intreaba ce rost are si pe multi schimbarea ii incurca, in loc sa-i
ajute. Justificarea economica a schimbarii orarului este discutabila,
avind in vedere ponderea redusa a iluminatului in consumul total de
energie si faptul ca economia este de maximum o ora din cel putin 6 ore
de intuneric si ca in foarte multe locuri iluminatul artificial a inlocuit
complet iluminatul natural. Pentru programatori, de exemplu, scrierea
unui soft care sa tina seama de timpul de vara si de iarna si, in acelasi
timp, care sa fie corect pentru orice tara din lume, este foarte dificila,
din lipsa uniformitatii in aplicarea regulilor.
Cititi, de exemplu
http://www.standardtime.com
O lista cu regulile diverselor state se gaseste la
http://www.zuludog.com/time.html
Cind se vad si cind nu se vad satelitii artificiali
ai Pamintului?
Un satelit este vizibil cind este suficient de sus ca sa fie
luminat de Soare (cind nu se afla in umbra Pamintului)
si cind este in semiplanul de deasupra
orizontului observatorului. Pentru detalii examinati aceasta
figura (intersectia zonei hasurate cu zona galbena
reprezinta zona/zonele in care satelitul este vizibil de pe Pamint).
Figura reprezinta un caz simplificat si nu foarte realist, insa e
usor de imaginat si alte situatii mai apropiate de realitate
(complicatiile sint date de faptul ca observatorul se roteste odata cu Pamintul,
satelitul se misca sau nu, orbita nu este neaparat in planul in care a
fost desenata etc etc)
De ce clipesc stelele vazute cu ochiul liber?
Din cauza turbulentei atmosferei. Indicele de refractie variaza
ceea ce face ca traiectoriile razelor sa nu fie stationare.
Detalii in curind.
De ce NU clipesc planetele?
Planetele sint mai aproape si exista mai multe directii din care
vine lumina de la ele. Turbulenta atmosferei face ca razele apropiate
sa se propage diferit: o raza poate fi deviata iar una apropiata ca directie nu.
Astfel, vor exista in permanenta raze care pleaca de la planeta si ajung
la ochi si imagine planetei nu va disparea complet, ca in cazul stelelor.
De ce NU clipesc stelele cind sint vazute prin luneta sau telescop?
Pentru ca inainte de a conduce lumina spre ochi,
instrumentele aduna lumina de pe o suprafata mare si fac un fel de mediere
a cimpului luminos. Detalii in curind.
Se spune de multe ori ca stelele sint asa de departe incit
pot fi considerate puncte. Insa, uitindu-ma pe cer, mie mi se pare ca
au totusi o dimensiune, ba chiar ca unele sint mai mari decit altele.
Este o iluzie creata de retina. Raza de lumina care atinge o celula
de pe retina se "imprastie" si la celulele alaturate, cu atit mai mult cu cit
raza este mai puternica. Astfel, ochiul crede ca unele stele sint mai mari
geometric, cind de fapt ele au doar lumina mai multa.
Ce carti introductive (bune) de astronomie as putea citi?
Raspunsul in curind. Pina dau eu raspunsul, incepeti deja sa invatati
engleza :-)
Cum se poate sti daca un an este bisect (adica daca
luna februarie din anul respectiv are 29 de zile) sau nu?
Raspuns (relativ) scurt: daca ultimele doua cifre ale anului
sint divizibile cu 4, anul este bisect. Daca ultimele doua cifre
ale anului sint '00', atunci este bisect doar daca anul intreg
este divizibil cu 400. Exemple: 1980 a fost bisect, 1999 nu,
1900 nu, 2000 da.
Raspuns lung:
Calendarul gregorian nu e unul perfect si regulile
sint complicate. Scopul este atingerea unei lungimi
medii a anului de 365.2425 zile si din aceasta cauza
se tot insereaza ani bisecti, insa nu la fiecare 4 ani
tot timpul. Calculatoarele care zic ca 2000 e bisect
nu gresesc. Regula suna asa:
sint bisecti, deci au februarie 29, anii divizibili cu 4.
Anii cu 00 la sfirsit, care ar fi trebuit sa fie bisecti,
nu sint bisecti decit daca sint divizibili cu 400.
Asa ca 2000 este bisect, iar 1900 nu.
Daca calculati lungimea media a anului, exprimata in zile,
pentru citeva mii de ani, iese valoarea de mai sus (365.2425)
Valoarea perfecta ar trebui sa fie 365.2422
(= valoarea masurata, conform definitiei anului) insa
daca calendarul ar trebui sa o atinga pe asta
s-ar complica prea mult.
Puteti incerca toti anii incepind de la -4000 pina
la oricit in sus (nu mai mult de 65000 totusi ca
nu sint sigur daca nu 'crapa' programul C pe care l-am
scris) la adresa de WWW:
http://roastro.astro.ro/fdonea/cal4.htm
De ce trebuie sa ne complicam cu ani bisecti?
Pentru ca altfel data de 1 decembrie, de exemplu, s-ar putea
deplasa atit de tare, de la an la an, incit sa fie in plina vara.
Calendarul bun este acel
calendar care nu ne duce prea tare in situatia
de a avea anul nou in luna iulie de exemplu,
cum se pare ca face calendarul chinezesc traditional.
Cu calendarul gregorian (cel actual) nu ne deplasam
decit cu o zi in vreo 3000 de ani.
Cind are loc eclipsa de Soare?
Raspuns scurt: 11 august 1999, ora 14:06.
Raspuns ceva mai lung: Incepe efectiv la ora 12:41, are maximul la 14:06 si se termina la 15:28.
Orele sint calculate pentru coordonatele Bucurestiului. Pentru alte coordonate, mergeti la
adresa http://roastro.astro.ro/fdonea/contact.htm
si introduceti coordonatele interactiv.
Este eclipsa totala in orasul meu?
Mergeti la adresa WWW amintita mai sus
(
http://roastro.astro.ro/fdonea/contact.htm)
si aflati exact (indicatie: eclipsa este totala cind linia "Duration of totality" exista)
Daca mai am timp, o sa incerc sa pun si niste explicatii.
Merita sa mergem din Bucuresti in Rimnicu Vilcea pentru a vedea
mai bine eclipsa?
Faza de totalitate va dura cu 1 secunda mai mult. Judecati singur(a).
Trebuie sa purtam ochelari de protectie in timpul eclipsei,
fie ca ne uitam sau nu la Soare? Vor exista radiatii periculoase
care sa ne afecteze?
Ochelarii trebuie purtati doar cind privim soarele direct,
pentru a ne proteja ochii. In rest nu e nevoie de ei. Cu atit mai
putin in timpul fazei totale (daca eclipsa este totala la dumneavoastra).
Tineti-i pe ochi in timpul celor 2 minute si o sa pierdeti
tot spectacolul!!!! (daca nu ploua).
In ceea ce priveste radiatiile periculoase care apar in timpul eclipsei,
este in mod sigur reclama vinzatorilor de ochelari. Ginditi
cu propriul creier, nu cu al altora: in timpul eclipsei exista
MAI PUTINE radiatii, pentru ca de asta se cheama eclipsa!!!!
Paranteza lingvistica: in latina: eclipsis, din greaca: ekleipsis,
care, la rindul lui, din greaca: ekleipein = a omite, a disparea,
a pleca
Intrebare pe care mi-a pus-o cineva la telefon de curind
(nu cred ca am reusit sa-l conving):
Am un ciine de paza foarte bun si sint ingrijorat sa nu pateasca
ceva in timpul eclipsei; am auzit de ochelarii pentru oameni insa,
ca de obicei, nimeni nu s-a gindit la animalele noastre. Pentru ele
de unde procuram ochelari?
Raspuns scurt: pisica mea (Feli) n-o sa poarte ochelari pe 11 august (oricum n-ar fi de acord).
Raspuns lung: In cel mai rau caz, ciinele dumneavoastra o ramina un pic
perplex ca a venit noaptea mai devreme decit stia el.
Cititi si raspunsul despre SCADEREA radiatiilor de la Soare in timpul
eclipsei (mai sus). Fiti sigur ca instinctele animalelor
(si in mare masura si ale oamenilor, daca nu sint afectate de curiozitate,
masochism sau alte boli...)
sint suficient de puternice ca sa previna orice observare prea
indelungata sau prea directa a Soarelui.
Cred ca incep sa-mi placa eclipsele. Cind o pot vedea
pe urmatoarea?
In Romania, doar daca descoperiti vreun secret de longevitate.
Insa, teoretic, puteti merge in alte tari; din pacate
pentru multi, doar teoretic.
Pe tot globul eclipsele totale nu sint asa o raritate. Eclipsele
partiale sint chiar destul de dese.
Urmatoarea eclipsa totala va avea loc pe data de 21 iunie 2001,
si va fi vizibila din Africa si America de Sud
(http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/)
Se ocupa astronomii cu prezicerea timpului probabil?
Nu. Nu exista nici o legatura directa intre meteorologie si astronomie.
Cu toate acestea, astronomii sint interesati sa aiba vreme frumoasa.
Iar miscarea Pamintului in jurul Soarelui (mai exact inclinarea
axei Pamintului) cauzeaza anotimpurile. Insa meteorologia este
o disciplina separata.
Se va ciocni Pamintul cu un asteroid mare in viitor?
In principiu este posibil. Insa probabilitatea este foarte mica.
("The chances of anything coming from Mars are a million to one...")
Este adevarat ca iarna, cind este mai frig, Pamintul
este mai aproape de Soare? Care este explicatia?
Intr-adevar, iarna Pamintul este un pic mai aproape
de Soare, insa influenta asupra anotimpurilor este imperceptibila.
Ce conteaza cu adevarat este unghiul facut de directia Soarelui
cu suprafata Pamintului. Atunci cind Soarele se afla mai aproape
de zenit (adica vara) incalzirea este mai puternica.
Vreau sa devin astronom (sau copilul meu vrea). Se cistiga bine?
O avere :-)
Exemplu: cercetator, 6 ani vechime, 808 281 lei pe luna net,
valabil in iunie 1999 adica aproximativ 50 USD sau 90 DEM
(septembrie 2000, cercetator 8 ani vechime, 1 185 415 lei net pe luna).
Ei, uneori nu chiar asa mult.
Va asteptam :-)
...posturi libere sint in permanenta :-)
Ce legatura exista intre mersul planetelor, stele,
data nasterii si destinul oamenilor?
Speram sa nu apara aceasta intrebare :-( Nici o legatura.
Voi reveni cu contraargumente, desi nu ma incinta deloc sa combat
o teorie absolut puerila cu argumente stiintifice (e ca si cum as lua-o
in serios).
Ca sa va convingeti singur/a, cumparati mai multe
ziare si comparati horoscoapele pentru dumneavoastra, in ziua respectiva.
Da, e adevarat, intr-una din zile horoscopul a avut dreptate si chiar
ati gasit 1000 de dolari pe strada, sa zicem, insa ce facem cu celelalte
100 de cazuri in care horoscopul a gresit? Avem tendinta sa izolam
si sa ne amintim doar evenimentele deosebite si sa uitam numarul celor
ne-interesante sau neplacute (care este de vreo 100 de ori mai mare).
Pe urma mai e si dorinta de sti ce ne asteapta in viitor. Cred ca raspunsul
se afla undeva mai aproape de noi decit in stele si planete.
Am auzit de galaxii care se ciocnesc sau sint inghitite
de alte galaxii. Sintem in pericol?
Nu. 'Ciocnirea' e doar o metafora. Mai corect ar fi termenul
de intrepatrundere, pentru ca galaxiile au enorm de mult spatiu
gol intre stelele componente si probabilitatea de ciocnire
este foarte mica. Imaginati-va doua roiuri de albine si mariti mult
de tot distanta dintre albine. Arata ca o ciocnire doar de la distanta.
Culmea este ca galaxiile chiar isi schimba forma, ca si cum s-ar ciocni,
insa e vorba doar de atractie gravitationala. Stiati insa ca chiar atunci
cind doua obiecte solide se ciocnesc (violent sau nu, cu spargeri sau fara)
atomii celor doua obiecte nu ajung sa se atinga...insa asta e altceva.
Revenind la galaxii, forma si evolutia ulterioara a galaxiilor
implicate se modifica. Aceste fenomene dureaza insa foarte
mult timp. N-a vazut nimeni doua galaxii ciocnindu-se si
turtindu-se, sint doar simulari pe calculator bazate pe
datele existente.
De ce nu folositi caractere romanesti si de ce nu scrieti
cu 'i' din 'a'?
De lene...
Inapoi la pagina mea (Fanel
Donea, http://roastro.astro.ro/fdonea)
