Sper sa mai adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina.
Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna ca eu insumi stiu romana foarte bine sau ca sint specialist (de fapt, meseria mea nu are nimic de-a face cu romana). Mi se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog corectati-ma daca am facut vreo greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba romana, cei care considera ca nu conteaza cum vorbim atita timp cit ne intelegem nu prea au ce face aici. In nici un caz nu mi-am propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o stiu foarte bine... .
Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza de date (xmbase-grok din Unix). Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de greseli si mai adun...).
Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care le-au facut :-] Pe unele le-am auzit cu surprindere la mine :-(
Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai 'rafinate' (in masura in care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am vazut-o de curind in piata. Lista nu cuprinde miile de variatii ale greselilor de ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuvintele dificile.
Orice sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa ma feresc de 'spam', sper ca se intelege adresa adevarata. Puneti '@' in loc de AT si '.' in loc de DOT)
Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de a scrie cu caractere romanesti, si trebuie sa trec la 'i' din 'a'....
Deocamdata cautati folosind meniul din browser (Ctrl-F).
| CORECT | GRESIT | Comentarii |
|
"Cit este ceasul?" |
"Cit aveti ceasul?" |
Da, banala si mult folosita intrebare despre timp este de fapt total aiurea. Cum adica "cit am ceasul?". Este o combinatie a intrebarilor "Cit este ceasul?" si "Aveti un ceas?". Eventual si "Aveti ora?" |
|
un barem doua bareme |
|
DEX: e permis si 'baremuri' IOOP: e specificat doar pluralul 'bareme' |
|
dus'man |
'dusman |
Accentul pe prima silaba exista ca regionalism (banuiesc ca in Ardeal). Cel mai interesant lucru este ca 'dusman exista in hindusa! L-am auzit intr-un film indian, dupa care un coleg din India mi l-a confirmat. Cuvintul a calatorit vreo mie de ani si vreo 15 000 km (?) din India pina la noi. Conform DEX-ului insa, noi l-am luat de la turci. |
|
Doua hoteluri. |
--- |
DEX specifica si pluralul 'hotele'. |
|
O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele. |
--- |
'Sofa' provine din turca (desi se regasesete si in alte limbi). |
|
...au fost prinsi in flagrant delict... |
...au fost prinsi in flagrant... |
(politia si militia) 'flagrant' este adjectiv ce-o fi ala adjectiv... |
|
in functie de |
...functie de... |
|
|
ceva mai bine: ...noi sintem una dintre primele tari din Europa care AU.. sau, cel mai bine: ...tara noastra este una dintre primele tari care AU... |
...noi sintem una dintre primele tari din Europa care avem... |
DE FACUT: Exemplele de fata nu sint foarte bune pentru ca au greseli multiple si initial eu insumi am recomandat ceva gresit!!! Din greseala !! :-) De folosit exemple separate si de eliminat rubrica de fata. 13/5/3 |
|
|
????????????????????biscut/biscuite |
|
|
a crea ( a cre-a) CONJUGARE+DESPARTIRE IN SILABE: eu creez (cre-ez) tu creezi (cre-ezi) el creeaza (cre-ea-za) noi cream (cre-am) (cu 'a' de la 'mamaliga') voi creati (cre-ati) ei creeaza (cre-ea-za) --- se creeaza (cre-ea-za) --- eu am creat ceva (cre-at) el a creat creind aceasta poezie...(cre-ind) (cu 'i' de la 'inot') creand aceasta poezie...(cre-and) (cu 'a' de la roman) --- el va crea --- va fi creata o posibilitate... Cum se poate crea un fisier? |
a creea a creia noi creem el va creea Cum se poate creea/creia un fisier? |
Cea mai buna metoda este analogia cu "a lucra", care este compus din radacina 'lucr-' si sufixul '-a', la fel cu 'a cre-a'. Conjugarea este usor de retinut astfel: eu lucr-ez --- eu cre-ez el lucr-eaza --- el cre-eaza s.a.m.d. |
|
a curata curatat sa curate |
a curati curatit sa curete |
Aici ar fi nevoie de diacritice, insa cred ca se deduce despre ce cuvinte e vorba. |
|
a face |
a facea |
|
|
a popri poprire poprit |
a propri proprire proprit a propi propire |
sinonim: a pune sub sechestru. |
|
aceeasi |
aceasi |
|
|
acelasi |
acelas |
|
|
complementeaza |
Aceste doua carti se complimenteaza reciproc. |
|
|
Adu creionul! Adu-l! Nu aduce cartea! Condu cu grija! Nu conduce masina asta! Condu-l pe domnul X! |
Aduce creionul! Aduce-l! Nu adu cartea! Conduce cu grija! Nu condu masina asta! |
Imperativ, persoana a 2-a, singular. Forma negativa e lunga. Valabil pentru mai multe verbe: a duce, a aduce, a conduce. a reduce etc |
|
al douazecilea al treizecilea |
al douazecelea |
|
|
al zecelea |
al zecilea |
|
|
alcool (al-co-ol) |
alcol (al-col) |
|
|
o alee, doua alei la capatul aleii |
aleie la capatul aleiei la capatul aleei |
Regula de formare a cazului genitiv-dativ: alee-unei alei-aleii (se adauga un 'i' la forma cu 'unei' obtinindu-se forma a 3-a) Exista exceptii: v. subst. 'vie' |
|
alta data: Venim alta data si-ti cumparam jucaria (adica 'venim a doua oara...') |
altadata (in loc de 'alta data') |
Ambele variante ar putea fi corecte, in functie de ce anume vrea sa comunice vorbitorul. |
|
Am citit cartea PE care mi-ai dat-o. |
Am citit cartea care mi-ai dat-o. |
|
|
Am instalat o baterie de 120 de amperi-ora in masina. |
Am instalat o baterie de 120 amperi in masina. |
Nu este o greseala de gramatica, ci una tehnica. Bateria are o anumita cantitate de sarcina electrica care asteapta cu nerabdare sa fie transportata prin fire, de la un pol la altul. Sarcina de masoara in coulombi (C) sau in amperi-ora. O baterie de 120Ah poate mentine un curent de 120 de amperi timp de o ora, dupa care moare. Sau poate mentine 12 amperi timp de 10 ore, dupa care moare. Produsul dintre intensitatea in amperi si timpul in ore da sarcina electrica a bateriei in amperi inmultiti cu ore (Ah). In mod uzual, pentru aceasta marime se foloseste si 'capacitate', insa este un abuz de limbaj tolerat. Capacitatea este altceva si se masoara in farazi (F). In practica, ca si (unii) oameni, bateriile tin mai mult cind fac pauze lungi si dese :-) In afara de asta, se mai incarca si de la alternator, din mers, tot ca (unii) oameni. |
|
Am mai citit o data ca sa ma conving, adica O (1, UNA) data, nu doua sau trei. Odata, acum 14 ani, am citit o carte. Odata si odata (=cindva). Odata ajunsi acasa... A fost odata... Hai odata! Astept sa vina vara odata. A ajuns odata cu mine. |
Am mai citit odata ca sa ma conving. O data, acum 14 ani, am citit o carte. A fost o data... Hai o data!!! Astept sa vina vara o data. A ajuns o data cu mine. |
Sinonimul lui 'cindva' este 'odata', scris intr-un cuvint. 'Odata' scris intr-un cuvint mai inseamna si "complet", "in toata puterea cuvintului". Cind se poate pune intrebarea "De cite ori" folosim "o data" (doua cuvinte). |
|
Nu am mincat decit un mar. Am mincat doar un mar. Nu i-au ramas decit 10 bucati. I-au ramas doar 10 bucati. |
Am mincat decit un mar. I-au ramas decit 10 bucati. |
Se pare ca trebuie sa traim cu problema asta: in romana exista dubla negatie sau negatie unde parca n-ar trebui. In alte limbi nu. Pina ne hotarim daca e o problema de viata si de moarte, e corect "N-am mincat decit..." |
|
un apostrof, doua apostrofuri |
apostroafe |
:-) |
|
bauturi spirtoase |
bauturi spirtuoase |
De pe o chitanta. |
|
bu-'te-li-e |
bu-te-'li-e |
Din pacate, si eu folosesc varianta gresita. |
|
cartea Mariei |
cartea lui Maria cartea lu' Maria |
se intilneste mai putin in scris, insa foarte des in vorbire; este permisa exprimarea cu 'lui' doar la unele nume straine de femei (e.g. Ingrid) |
|
un cartus, doua cartuse |
cartusuri |
|
|
Ce-i cu astea aici? Ce este cu astea aici? Ce sint astea? |
Ce-s cu astea aici? Ce sint cu astea aici ? |
dezacord facut din dorinta de a nu face dezacord |
|
cears,af, cears,afuri |
cearceaf cearceafe |
s, = sh de la sarpe. Verdictul 'gresit' e poate un pic nedrept. IOOP nu mentioneaza cearceaf. DEX-ul recomanda 'cearsaf', cearceaf' este mentionat doar ca varianta. Singura solutie in astfel de cazuri e supunerea la vot :-) |
|
Cei trei muschetari |
Cei trei mus,chetari |
cuvintul provine de la muscheta si nu de la mus,chi :-) :-) 's,' inseamna sh de la sarpe |
|
un chibrit doua chibrituri |
chibrite |
Din pacate, vinzatorii din piata se uita lung cind ii intreb de chibrituri... |
|
Citeodata se intimpla sa ninga primavara. |
Cite o data se intimpla sa ninga primavara. Cite odata se intimpla sa ninga primavara. |
citeodata=uneori |
|
clasa a douasprezecea |
clasa a doisprezecea |
substantivul 'clasa' este feminin |
|
intii |
clasa intia |
|
|
Clauza natiunii celei mai favorizate. |
Clauza natiunii cele mai favorizate. |
Inca mai credem in favoruri? |
|
un colonel, doi colonei |
coloneli |
|
|
confort confortabil |
comfort comfortabil |
(intilnita la vorbitorii de engleza) |
|
Conform listei de cheltuieli anexate... |
Conform listei de cheltuieli anexata... |
|
|
creare (cre-a-re) crearea (cre-a-rea) crearii (cu 'a' de la 'mamaliga') |
creere creerea creerii |
|
|
un crenvurs,t doi crenvurs,ti |
cremvurs,ti cremvus,ti crenvus,ti |
'm'-ul provine probabil de la ideea ca continutul e ca o crema. O fi, insa nu de aici vine cuvintul ci de la cuvintul german Krenwurstchen (cu u cu trema). In germana 'austriaca' 'Kren' inseamna hrean, insa n-as vrea sa ma lansez in studii etimologice... |
|
culoarea verzei doua verze |
culoarea varzei doua varze |
|
|
De gustibus non disputandum est. |
De gustibus non discutandum |
|
|
de asemenea |
deasemeni deasemenea |
2 cuvinte. Este 'de asemeni' corect? Sau numai 'de asemenea'? |
|
De cit timp esti aici? |
Decit timp esti aici? |
|
|
delincvent |
delicvent |
|
|
De mult timp n-am mai fost acolo... Mai demult erau mai multi copaci... |
Demult timp n-am mai fost acolo... Mai de mult erau mai multi copaci... |
|
|
dividend |
divident |
Stiu, e mai greu de pronuntat cu d, insa asa este corect :-) |
|
doi barbati treji doua femei treze |
doi barbati trezi |
|
|
un rad doi razi |
doi rad |
unitate de masura a iradierii |
|
Un zmeu de hirtie. Doua zmeie de hirtie. Un zmeu din povesti. Doi zmei din povesti. |
Doi zmei de hirtie. Doua zmee de hirtie. |
|
|
Doua bare. |
Doua bari. [cu a de la mamaliga] |
|
|
o barza, doua berze |
doua barze doua berzi |
|
|
Doua bande de hoti. Doua benzi de casetofon. Benzile de unde scurte. |
Doua benzi de hoti. Doua bande de casetofon. |
In romana avem doua cuvinte separate, in limbile de origine exista doar unul, se pare (fr.bande/ germ Bande). |
|
doua burghie |
doua burghiuri |
|
|
doua cabluri |
doua cable |
|
|
O chitara. Doua chitare. |
Doua chitari. |
|
|
Doua niveluri de tensiune. O nivela, doua nivele (instrument). Un nivel, doua nivele (instrument). |
Doua nivele de tensiune. |
Cuvintul folosit pentru instrumentul de masurat orizontalitatea este fie neutrul nivel (un nivel, doua nivele), fie femininul nivela (o nivela, doua nivele). In rest pluralul este 'niveluri'. |
|
o palm~a, doua palme |
doua pa~lmi |
a~ = a de la mamaliga |
|
o plapuma~ doua pla~pumi |
doua plapume |
|
|
un rucsac doua rucsacuri |
doua rucsace doi rucsaci |
|
|
un vaccin doua vaccinuri |
doua vaccine |
|
|
doua verze |
doua varze doua verzi |
|
|
douazeci |
doua zeci |
|
|
o zeama, doua zemuri Culoarea zemii. |
Doua zeme. Culoarea zemei. |
|
|
douazeci si unu douazeci si doi |
douazecisiunu douazecisidoi |
|
|
Draga Constantin |
Drag Constantin |
Asa zic cei care au auzit ceva despre acordul partilor de vorbire, insa n-au auzit bine!!! |
|
Draga Marius si Ovidiu Draga Marius, draga Ovidiu Dragii mei Marius si Ovidiu |
Dragi Marius si Ovidiu |
cauza: dorinta de a face acordul!!! |
|
Echipa de criminalisti care a analizat probele... |
Echipa de criminalisti care au analizat probele... |
subiectul propozitiei este cuvintul 'echipa' |
|
El adopta. Ei vor sa adopte. Ei adopta. |
El adopteaza. Ei vor sa adopteze. Ei adopteaza. |
|
|
englezi francezi |
engleji franceji |
|
|
Era mai bine inainte. |
Erea mai bine inainte. |
|
|
Eu continuu [con-ti-nu-u]. Tu continui [con-ti-nui]. |
Eu continui. |
|
|
Eu copiez propozitia in caiet. Tu copiezi El copiaza Ei copiaza |
Eu copii propozitia in caiet. Tu copii. El copie. Ei copie. |
|
|
Eu enumer. Tu enumeri. El enumera. Noi enumeram. Voi enumerati. Ei enumera. I-am cerut sa enumere speciile de broasca. |
Eu enumerez. Eu enumar. El enumara. El enumereaza. I-am cerut sa enumereze speciile de broasca. |
Nu provine (direct) de la 'numar'. Provine din verbul fr. enumerer, lat. enumerare. |
|
Eu sint cel care ARE nota cea mai mica la chimie. Eu sint printre cei care AU note mici la chimie. |
Eu sint cel care am nota cea mai mica la chimie. |
Acordul se face cu 'cel', respectiv 'cei' si nu cu 'eu'. |
|
eu sughitz el sughitza |
eu sughit el sughite |
Verbul de baza este 'a sughitza'. |
|
Eu vomit. El vomita. |
Eu vomez. El vomeaza. |
|
|
Evolutia evenimentelor avea sa duca la ... |
Evolutia evenimentelor aveau sa duca la ... |
|
|
escroc |
excroc ecscroc (...sau cine mai stie cum!!) |
|
|
'ca': Ca sistem de operare, Linux este superior sistemului Windows :-) |
expresia 'ca si' folosita in loc de 'in calitate de': Ca si sistem de operare, Linux este superior sistemului Windows. |
A aparut relativ recent. Am auzit-o prima data in Ardeal, sau de la ardeleni. Daca 'ca' simplu provoaca o cacofonie, si daca vrem sa o evitam (v.nota despre cacofonii --- in curind), putem foarte bine folosi 'in calitate de'. |
|
un expres, doua exprese |
expresuri |
(d.trenuri, mijloace de transport) |
|
fainuri |
faine faini (ca plural al lui 'faina') |
cu 'a' de la 'mamaliga' (substantiv). Cine nu crede sa deschida DEX-ul :-) |
|
'Faceti liniste. Sa 'facem liniste. |
Fa~'ceti liniste! Sa fa~'cem liniste! |
Apostroful indica accentul pe silaba care urmeaza. Tilda dupa a indica 'a' de la mamaliga. |
|
Iti place cum arata cladirea? Da, imi place. Iti trimit un pachet. |
I-ti place cum arata cladirea? Da, i-mi place. I-ti trimit un pachet. |
|
|
ideea e buna o idee, doua idei autorul ideii |
idea e buna autorul ideei |
regula: idee-unei idei-ideii |
|
erbicid |
ierbicid |
|
|
^intreprindere a ^intreprinde ^intreprinzator |
intreprindere a intreprinde intreprinzator |
i=i, ^i=^i din i (stiu, trebuie sa afisez caracterele..) |
|
Iti place cum arata cladirea? |
Iti place cladirea cum arata? |
|
|
Un kilowatt, doi kilowat,i (kilowatzi). (pronuntat cu 'v') Kilowattul-ora costa 4000 de lei. Luna trecuta am consumat 300 de kilowati-ora. |
Kilowattul costa 4000 de lei. Luna trecuta am consumat 300 de kilowati. |
Energia electrica se masoara in KWh, nu in KW. Energia se consuma in mai multe sau mai putine ore, cu o viteza determinata de PUTERE. Puterea se "disipa", nu se consuma, si se masoara in KW sau in W. Puterea electrica nu costa bani. Energia costa bani, pentru ca pentru transmiterea ei se consuma resurse. O putere mare face ca energia sa se consume mai repede in timp. Comparatie mecanica: un boxer de categorie grea are putere mare. Astfel, daca este pus sa alerge, va obosi relativ repede. In contrast, o aschiuta de alergator, are putere mica si va rezista mai mult timp. Presupunind ca amindoi au mincat aceeasi cantitate de mamaliga. |
|
Ma mir de el, ... sau El ma mira (e corect chiar daca suna ciudat/nefolosit) |
Ma mira de el, cum a putut face asa ceva? |
|
|
'ma-fi-a |
mafia pronuntat ma-'fi-a |
Accentul e pe prima silaba. Daca-mi aduc bine aminte si in italiana e tot asa, 'La mafia' !!!?? (astept o confirmare de la un coleg italian) |
|
superior, cel mai bun/mare/performant |
mai superior, cel mai superior |
|
|
maiou |
maieu (cititi comentariul) |
DEX 96 contine 'maieu' insa face trimitere la 'maiou'. Cred ca 'maieu' este o forma mai veche. |
|
maiestate |
majestate |
Provine din latina (maiestas). Cu 'j' e in engleza si franceza. In romana e cu 'i' (parca si in germana e pronuntat cu 'i'). |
|
Majoritatea lucratorilor A decis sa intre in greva. |
Majoritatea lucratorilor au decis sa intre in greva. |
Stiu, suna rau pentru multa lume. Insa logica e foarte clara: Cine a decis? Majoritatea a decis. Care majoritate? Cea a lucratorilor. |
|
intretinere, intretinere si reparatii etc |
mentenanta |
'Mentenanta' nu exista in DEX-ul din 1996, ceea ce nu inseamna ca va ramine gresit in viitor. Personal, il incadrez la categoria de neologisme inutile, pentru care exista deja echivalente romanesti. |
|
mersi |
merci |
Cuvintul nu este neaparat gresit, cit strain. DEX'96 are rubrica pentru "mersi", cu s, pe care-l considera totusi frantuzism. Se face trimitere la cuvintul francez 'merci'. |
|
mi-ar placea |
mi-ar place |
placea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala seamana cu cea de la 'aparea' Verbul la infinitiv: (a) placea |
|
mic-dejunuri. Dar: "la micul dejun", "Micul dejun a fost bun" |
mici-dejunuri ?? |
|
|
orice altceva!!!!!!!!! |
monstru sacru |
Nu e o greseala insa se foloseste asa de des si suna asa de aiurea incit parca te intrebi cine o fi fost geniul literar care a folosit-o prima data. O data era de ajuns!! O fi o traducere? De unde vine?!!! Din mitologie? Parca seamana cu "...the battle for the hearts and minds..." :-) |
|
Multi membri au acceptat. Membrii au acceptat. |
Multi membrii au acceptat. |
un membru, doi membri. |
|
nemaiexistind, nemaiexistand |
ne mai existind |
|
|
Ni s-a cerut sa ta~'cem. |
Ni s-a cerut sa 'tacem. |
Apostroful (') indica accentul pe silaba imediat urmatoare. 'A' urmat de ~ este 'a' de la 'mamaliga'. |
|
Nici unul din trenurile de noapte nu merge. |
Nici unul din trenurile de noapte nu merg. |
|
|
nici un, nici una, nici o |
niciun, niciuna, nicio |
|
|
nou-nascuti |
noi-nascuti |
|
|
Nu ma mai joc! Nu mai joc (jocul asta)! Nu imi mai place. Nu-mi mai place. |
Nu mai ma joc! Nu mai imi place. |
Intr-adevar este greu de pronuntat varianta intreaga: Nu imi mai place. De ce insa sa inventam o constructie gresita cind exista pur si simplu: Nu-mi mai place , care este chiar MAI SCURT !!! |
|
Scrie mai frumos! Nu scrie urit! Sa scrii frumos. Sa nu scrii urit. |
Nu scri urit! (!!??). Sa scri frumos. |
|
|
Nu-ti face probleme! Nu face asa ceva! |
Nu-ti fa probleme! Nu fa asa ceva! |
|
|
Nu-ti face probleme. |
Nu-ti fa probleme. |
|
|
Nu mai vreau. Vreau numai doua. |
Numai vreau. Vreau nu mai doua. |
|
|
Numarul creditelor acordate de banci de la inceputul lunii februarie A scazut dramatic. A! |
Numarul creditelor acordate de banci de la inceputul lunii februarie au scazut dramatic. |
Unii uita ca au inceput propozitia cu 'numarul'. _Numarul_ a scazut, nu creditele!! |
|
O minge, doua mingi. Aruncati mingile! A cazut din cauza unei mingi. |
O minge, doua mingii. |
Da, am auzit asta de prea multe ori. Pluralul 'mingi' se pronunta intr-o silaba. |
|
o tava, doua tavi (cu a de la mamaliga) marimea tavii (cu a de la mamaliga) |
o tava, doua tave marimea tavei |
|
|
o tija, o bucsa |
o tije, o bucse |
inca se mai gasesc astfel de cuvinte pe prospecte ale unor produse. In ultima vreme greseala e mai rara pentru ca nu mai exista produse romanesti :-) |
|
optzeci si noua al saptezeci si doilea |
optzecisinoua al saptezecisidoilea |
|
|
ora douasprezece doua mai douazeci si doua decembrie |
ora doisprezece (ora 12) doi mai (2 mai) douazeci si doi decembrie |
Am auzit pentru prima data 'doi' in loc de 'doua' inainte de 1989, in Ardeal sau la persoane venite de acolo. Pe atunci era inca neobisnuit. Regula: substantivele 'ora' si 'zi' sint feminine, asa ca trebuie facut acordul, chiar daca ele pot lipsi din expresii. Greseala pare sa fi 'prins' dupa revolutie... |
|
ostatic |
ostatec |
'ostatec' nu este de fapt gresit, insa DEX-ul recomanda 'ostatic', care vine din italianul 'ostatico'. N-avem nici un interes in a ne indeparta de varianta mai latina (?), mai ales cind e cea mai corecta. |
|
ouale |
oualele |
|
|
pancarta |
pancarda |
|
|
particula |
particola |
|
|
gindeste-te etc |
pazes-te-te gindes-te-te pazes-te-te |
|
|
pe banii contribuabililor. |
pe banii contribuabilor. |
|
|
pentru dumneavoastra va rog sa-i transmiteti domnului X... o rog pe doamna Y... ...am discutat cu domnul Z... Stimate domnule, |
pentru Dumneavoastra ...sa-i transmiteti Domnului X... o rog pe Doamna Y... ...am discutat cu Domnul Z Stimate Domnule, |
Toate cuvintele derivate de la radacina 'domn' se scriu cu litera mica!!! (cind nu sint la inceput de propozitie, bineinteles). NU ESTE O FORMULA DE POLITETE, CI O GRESEALA. Explicatia erorii sta in dorinta celui care scrie de a maguli o persoana mai mult sau mai putin importanta. Conform normelor general acceptate, singurul Domn care se scrie cu litera mare peste tot in propozitie este Dumnezeu si atit, mai are cineva vreo pretentie?!! Un efect neplacut al propagarii acestei greseli este ca cei care scriu corect pot avea nesansa ca cel caruia i se adreseaza sa nu stie de aceasta greseala si sa fie dezamagit ca n-a primit D mare...!!! |
|
Pentru rezolvarea oricaror altor probleme, luati legatura cu Costica. |
Pentru rezolvarea oricaror alte probleme, luati legatura cu Costica. |
|
|
preve-'dere preve-'deri |
pre-'vedere pre-'vederi |
apostroful inaintea unei silabe indica accent pe silaba respectiva. Accentul corect este pe a 3-a silaba, pt TOATE sensurile cuvintului. |
|
presedintie |
presedentie |
Ce-o fi un 'presedente', domnilor reporteri ??? |
|
_Produsele_ se scumpesc. Pretul nu se poate scumpi pentru ca pretul nu este de vinzare!! Pretul se _mareste_ (din pacate!). |
Preturile se scumpesc. Preturile se ieftinesc. |
A scumpi inseamna a mari pretul unui produs. Asa ca "preturile se scumpesc" este pleonasm. A ieftini inseamna a micsora pretul. In plus, propozitia a doua este falsa din punct de vedere economic :-) :-) |
|
Prim-ministrul bulgar a vizitat Romania. Presa a comentat vizita prim-ministrului britanic. Doi prim-ministri. Prim-ministrii. Primul ministru care a demisionat a fost cel de externe. |
Primul Ministru bulgar a vizitat Romania. Presa a comentat vizita Primului Ministru britanic. Primii ministri ai celor 7 tari. |
Se zice "primul" doar cind e vorba de _primul_ si nu de al doilea. In plus, functiile de stat NU se scriu cu majuscula (IOOP). Si nici alte functii politice sau administrative! Se foloseste cratima, ca la nou-nascut. |
|
o pro-'cu-ra, doua pro-'curi |
procura (substantiv) pronuntat 'pro-cu-ra |
(imputernicire) accentul pe a doua silaba. A nu se confunda cu verbul 'a procura', care are accentul pe ultima silaba. Pronuntia corecta a substantivului coincide cu pers II sing a verbului. Si ce daca!! Asta nu e motiv suficient ca sa schimbam accentele unde vrem. |
|
productia de vin a viei |
productia de vin a viii |
regula: 'i' de 3 ori interzis exceptie de la regula: alee-unei alei-aleii (v.subst.'alee') |
|
proprietar proprietate |
propietar propietate poprietar |
Rrrrrrr... |
|
propriu proprie |
propiu propie |
|
|
un registru, doua registre |
registri |
provine de la un pseudosistem de operare al calculatoarelor care va disparea in citiva ani :-) |
|
repaus |
repaos |
|
|
reziduu |
rezidu |
|
|
Sa aiba. |
Sa aibe. |
Mai mult in sud. |
|
sa 'fa-cem sa 'fa-ceti |
sa fa~-'cem sa fa~-'ceti |
tilda = caciulita de la a - = despartire in silabe |
|
Sa fii cuminte! Sa nu fii obraznic! Nu fi obraznic! Fii cuminte! Sa stii ca asa e. Poate ai fi mai multumit asa. |
Sa fi cuminte! Sa nu fi obraznic. Nu fii obraznic! Fi cuminte! Sa sti ca asa e. Poate ai fii mai multumit asa. |
Doar strainii care vorbesc romana pot fi scuzati (al doilea i e scurt si e greu de auzit). |
|
Sa inveti sa scrii corect! |
Sa inveti sa scri corect! |
|
|
Sa stii ca asa e. |
Sa sti ca asa e. |
'i'-ul scurt este uitat de multe ori. |
|
(Saddam) ESTE ACUZAT |
Saddam Hussein, impreuna cu alte sapte persoane, sint acuzati de crime impotriva umanitatii.... (radio SBS in romana). |
Aceasta este o greseala gresita! :-) Daca autorul crede ca acordul trebuie facut cu "persoane", de ce nu zice "acuzatE"? Nici macar nu stie sa greseasca cum trebuie :-) |
|
salariu |
salar |
|
|
salbatic |
salbatec |
(atit pentru forma de substantiv cit si pentru cea de adjectiv) |
|
saptesprezece optsprezece |
saptisprezece optisprezece |
greseala intilnita mai ales in pronuntie. Intr-adevar, 'optsprezece' e relativ greu de pronuntat, insa 'saptesprezece' ce are???!! |
|
sapunuri |
sapune |
|
|
scena |
scena pronuntat shcena |
|
|
Se datoreaza |
Se datoreste |
|
|
merita (sa...) nu merita (sa...) |
se merita nu se merita |
|
|
Se uita la ce facem noi. Se uita la noi ca sa vada ce facem. |
Se uita la noi ce facem. |
|
|
serviciu serviciu militar a fi de serviciu serviciu bine platit a face un serviciu serviciu financiar serviciu de cafea serviciu cu efect |
servici servici bine platit servici de cafea servici cu efect |
'servici' nu exista!!! Originea latina a cuvintului ('servitium') arata clar cum trebuie sa zicem. |
|
un simptom, doua simptome |
simptomuri simptoame :-) |
|
|
Stimate domnule |
Stimat prieten, Stimat domn, |
Acordul. Greseala provine de la 'Stimate domn' (de asemenea gresit). |
|
Stringe gunoaiele de pe jos! |
Stringe gunoaiele dupa jos! |
Am auzit-o in Ardeal. |
|
su-biect (despartire in silabe corecta) |
su-bi-ect (despartire in silabe gresita) |
|
|
superfluu |
superflu |
|
|
suporturi |
suporti |
|
|
Temperatura a scazut pina la un minimum de 15 grade, dupa care a crescut pina la un maximum de 44 de grade. |
Temperatura a scazut pina la un minim de 15 grade, dupa care a crescut pina la un maxim de 44 de grade. |
|
|
Temperatura va scadea. |
Temperatura va scade. |
(corect e cu a~ de la mamaliga si a la sfirsit, accent pe a doua silaba) |
|
tigara |
tigare |
|
|
un furtun, doua furtunuri |
un furtun, doua furtune |
|
|
un tarif - doua tarife |
un tarif - doua tarifuri |
|
|
o usa, doua usi |
use |
|
|
va aparea |
va apare |
va aparea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala seamana cu cea de la place/placea Verbul la infinitiv: a aparea |
|
va rog sa-mi trimiteti... |
va rog sa-mi trimite-ti... |
conjugarea verbului: ... noi trimitem voi trimiteti ei trimit |
|
Vad ca nu stii sa conjugi verbele. |
Vad ca nu sti sa conjugi verbele. |
:-) |
|
vino la mine |
vin-o la mine |
|
|
virusuri |
virusi |
'virusi' nu este gresit, insa DEX recomanda 'virusuri'. Este necesara adaugarea unei coloane 'nerecomandat'. |
|
volume |
volumuri |
pluralul 'volumuri' este invechit |
|
o vopsea, doua vopsele |
vopseluri |
|
|
vreo vreun vreuna vreunul |
vre-un vre-o vre-unui etc |
In afara de 'vreo', care are o singura silaba, restul se pot _pronunta_ cu pauza (silaba noua) dupa 'vre-' sau fara pauza, cu vocala scurta. |
|
Iugoslavia, iugoslav |
Yugoslavia |
'Y' e in engleza, in romana e cu 'I' |
Se intimpla foarte des ca tocmai cei care pretind ca tin foarte mult la regula lui i din a sa vorbeasca foarte incorect.
O problema mult mai importanta si URGENTA a limbii romane contemporane ar fi fost recunoasterea presiunii enorme de a introduce neologisme si gasirea unor solutii inteligente (in special in domeniul calculatoarelor) care sa sune bine si sa prinda.
Back to my home page